Inteleg de ce ma plictisesc de lucruri si oameni. Ma lupt cu asta zilnic. Cu mine.Ce nu inteleg e ... ce trebuie sa fac. Ce trebuie sa fac sa-mi reprim dorintele, sa-mi ingrop visele? Cum sa fac asta? Pentru ca incerc, le arunc la gunoi, dar cresc inapoi. Mai mari si mai puternice.
Ai sa spui sa fac din vise realitate. Nu e posibil. Uita-te in jur, unde traim. Cum traim. As esua in secunda doi.
Deci cum fac sa fiu si eu de aceeasi culoare cu restul?
Nu spun ca nu cunosc oameni extraordinari...ar fi o minciuna. Dar nu oamenii imi lipsesc, ci oportunitatea. Secolul potrivit.
Nu ma potrivesc cu lumea in care m-am nascut.
Intrebarea mea e : De ce ai vrea sa fii de aceeasi culoare ca si restul? Pana la urma niciunul dintre noi nu are o culoare bine definita, cu totii suntem doar nuante care se confunda uneori...
RăspundețiȘtergereAdevarat dar, cateodata ai nevoie si de cineva ca tine, sa-ti confirme ca tiparul tau exista. Asta in momentele de slabiciune pe care le avem toti la un moment dat :)
RăspundețiȘtergereCam tarziu sa discutam subiectul asta scris acum jumatate de an...
:)) Discut si eu ce gasesc, la mine timpul e irelevant :D
RăspundețiȘtergeree simplu : potriveste secolul la tine :)
RăspundețiȘtergere